duminică, 8 iulie 2012

UMBRA, expoziţie de doctorat, Galeria Mansarda, Timişoara, 2012




Inspirat fiind de conceptele despre umbră şi persona definite de psihologul elveţian C. G. Jung, Umbra reprezintă un subiect permanent în creaţia personală, temă regăsită în două ample proiecte, după cum urmează.





980199 INCURSIUNI
Amplul şi complexul proiect intitulat 980199 INCURSIUNI, este împărţit în patru etape-expoziţii-(sub)concepte derulate pe parcursul a cinci ani (1998-2002). Aparent distincte între ele, primele trei expoziţii s-au desfăşurat în spaţiile aşa-numite neconvenţionale: Penitenciar – în anul 1998, Peşteră – în anul 2001, respectiv Aeroport – în 1999, cei trei ani regăsindu-se în numărul din titlul. Într-un contrast brusc, gândit apriori, proiectul 980199 INCURSIUNI s-a încheiat pe simezele spaţiului (ultra)convenţional ale sălilor Muzeului de Artă din Timişoara, în anul 2002, a patra etapă şi ultima. Lucrările expuse, realizate exclusiv pe perioada anilor 1998-2002, definesc termenii umbra şi persona explicaţi de Jung. Conceptul proiectului 980199 INCURSIUNI este dezvoltat astfel: simbolistica penitenciarului, a condamnării conştiente sau inconştiente, ca un şoc brutal al irealităţii asupra psihicului şi fizicului real, respectiv încarcerarea; spaţiul peşterii l-am înţeles ca un simbol al abisului, al călătoriei într-o lume necunoscută şi misterioasă, al beznei totale, resemnarea; în fine, simbolul aeroportului fiind alăturat eternului vis al omului de a fi liber, prin înălţarea lui cunoscându-se pe sine, izbăvirea penitenţei. Corolarul acestor trei spaţii, a patra etapă, s-a desfăşurat în sălile tihnite ale Muzeului de Artă, ca exprimare liniştită a întregului, precum maturitatea firească a individului, dobândită şi/sau asumată prin eliberare, cunoaştere şi împăcarea cu sinele său. Expuse, lucrările au fost variate din punct de vedere al tehnicilor grafice folosite (tuş, laviu, monotipie, aquaforte, aquatinta, linogravură), al dimensiunilor (de la 10x10 cm, la 400x150 cm), precum şi al titlurilor (Incursiuni Interioare, Cutia Pandorei, Stigmatizare, Stigmat, Atracţii, Labirint, Scufundare, Deschideri, ...nduri, Gratii, Filonul de Fum), rezumând, sub diferite formule plastice, termenii ca umbra, persona, anima şi animus (syzygia), dublul, angoasa, abisul, visul, automatismul suprarealist, lumina şi/sau eliberarea.

PENITENCIAR, 1998, Timişoara
Performance-ul premergător vernisajului din Penitenciarul Timişoara a constat în îmbrăcarea într-o zeghe clasică şi închiderea într-o celulă de detenţie împreună cu un deţinut autentic al Penitenciarului urmat de plimbarea noastră printre oamenii adunaţi în holul închisorii. Prin inversarea rolurilor, conştienţi amândoi de statutul social oficial în care ne aflam, am participat la un joc al „umbrelor” din inconştient. Situaţia în sine aminteşte faptul că nimeni, niciodată, nu poate fi sigur de inversarea care poate interveni în timpul vieţii sale, conform conceptului persona (Jung) şi de cunoscutul experiment The Lucifer Effect din 1971 realizat de psihologul american Philip Zimbardo, cu participarea unor civili care şi-au asumat cu bună ştiinţă rolurile de gardieni, respectiv de prizonieri, experiment întrerupt după şase zile. Colaborarea cu Penitenciarul Timişoara a continuat cu succes prin înfiinţarea unui cerc de pictură cu deţinuţii (şi expoziţiile lor), al cărui coordonatar am fost (1999-2002), conform termenilor de Gestalt-terapie şi terapie prin artă.
PEŞTERĂ, 2001, Româneşti, jud. Timiş
Ca prelungire la spaţiul încarcerat al Penitenciarului, a urmat Peştera – respectiv mitul peşterii descris de Platon în contextul umbrei – într-o interpretare mai tragică. Prezentată ca o văgăună subpământeană, întunecoasă şi invizibilă, plină cu monştri, simbolizând inconştientul, eul interior primitiv refulat în adâncul inconştientului, peştera este asociată cu subiectivitatea, cu identificarea sau cu interiorizarea psihologică prin care, ulterior, individul se regăseşte şi se maturizează. Spaţiul subpământean este considerat un loc al neştiinţei, al suferinţei şi al pedepsei cu un înţeles cosmic, etic şi moral, peştera şi spectacolele ei de umbre reprezentând lumea Ideilor (Chevalier, Gheerbrant, 2009).
AEROPORT, 1999, Timişoara
Iniţial, expoziţia a fost gândită pentru a avea loc în interiorul unui avion în zbor. Din raţiuni de securitate expoziţia s-a desfăşurat în aşa numitul no man’s land al aeroportului. No man’s land este acel teritoriu intermediar aflat, de regulă, între două linii de tranşee, respectiv între două armate beligerante. Este  o zonă de incertitudine şi de ambiguitate, un teren nerevendicat şi asociat cu ideea de dezolare, de irosire sau de lipsă de interes. În acest context, este binevenit un argument de natură psihologică prin evocarea unei „umbre” autobiografice – activitatea de pază şi patrulare în no man’s land-ul Aeroportului Internaţional Otopeni, în timpul efectuării stagiului militar (1985-1986). „Acolo” fiind, gândul şi dorinţa de evadare spre „dincolo”, în lumi mai puţin opresive, deveneau obsesive, iar timpul din ce în ce mai apăsător şi risipitor...






UMBRA ŞI TIFONUL În dezvoltarea creaţiei personale am apelat la tifon – un material textil transparent, alb, moale şi vaporos, indispensabil vindecării plăgilor, cu trimitere la stigmat-stigmatizare – folosit atât bidimensional (în ramă), cât şi tridimensional (instalaţii).

ÎNCONJURAT DE IARBĂ, 2009, Galeria Helios, Timişoara
Conceptul proiectului Înconjurat de iarbă are la bază compunerea unor texte literare proprii (2005-2009), pornind de la relaţia umbra-persona (Jung). Povestirile (Ursitoarele memoriei; Singură, Aya; Danu, Chira şi Benki; Grenada din sân; Linişte; etc) evocă corespondenţa purtată între doi prieteni, unul plecat să înconjoare Pământul, celălalt rămas acasă, naraţiune influenţată de oniric, de situaţii contradictorii şi elemente metafizice (extracorporalitate, reîncarnare). Călătorul Uto (utopie) se întoarce acasă sub forma unei astru luminos, în final cei doi fiind de fapt unul şi aceeaşi persoană – cel plecat fiind dublul, umbra celui care a rămas. Întreaga galerie Helios a fost transformată într-o instalaţie din gazon şi tifon, fiind dominată de măşti şi trupuri albe, eterate, personajele povestirilor. Măştile sunt vise încremenite; Visele sunt măşti efemere în mişcare, măşti fluide care se nasc, îşi joacă propria comedie sau dramă şi mor (Bachelard, 2009). 
Pentru detalii: http://inconjuratdeiarba.blogspot.ro/
SPAŢII CITATE, 2009, Tescani, jud. Bacău
Proiectul plastic l-am dezvoltat în cadrul taberei internaţionale de artă desfăşurată la Tescani, 2009, spaţiul populându-l cu alte 15 Spirite – personaje dispuse pe un anumit traseu în ambientul natural, caracteristic mişcării artistice Environmental Art.
SPIRITE, 2009, Festivalul Plai, Timişoara
Ulterior, o parte din Spirite au fost expuse în cadrul Festivalului Plai 2009,  personajele ireale din tifon „întreţinându-se” cu câteva personaje reale (umane), respectiv cu actori – participanţi în cadrul altui moment artistic din festival – deghizaţi complet în alb şi negru. Această întâlnire, transformată într-un scurt performance neprogramat, poate fi înţeles ca un punct culminant al creaţiei personale integrată tematicii generale despre Umbră. De remarcat este imaginea în care unul dintre personajele negre şi reale este surprinsă în spatele unuia dintre Spirite, albe şi ireale, omul fiind perceput de această dată ca umbră a nefiinţei, situaţie asemănătoare rolurilor schimbate între om şi umbra sa din povestea lui Hans Christian Andersen, The Shadow (1846-1847).


De asemenea, prin înţelesul general al umbrei, sunt descrise şi alte teme adiacente, precum deOchi, Miraj, Picuri, Entitate, Căderea îngerilor etc, tematici care atestă în continuare documentaţia, fiind amintite tehnicile tradiţionale ale gravurii folosite (aquaforte, aquatinta, ac rece şi linogravură, inclusiv monotipia), precum şi tehnica personală experimentală numită de mine hidromonotipie, o tehnică realizată prin intermediul apei şi al razelor de soare, şi de la care a pornit ampla serie de lucrări intitulate Noduri.

Imagini din expoziţia personală Umbra, la Galeria Mansarda a Facultăţii de Arte şi Design Timişoara, iunie 2012






















Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu